INDUSTRIE ALIMENTARĂ: 2010

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

PRODUSE REALIZATE DE CARTIENI

http://www.slide.com/r/dCZ3_Ftl1z-7jcsZFiOk39UyjKWZRsti?previous_view=mscd_embedded_url&view=original

sâmbătă, 30 octombrie 2010

sâmbătă, 23 octombrie 2010

vineri, 22 octombrie 2010

Fisa de lucru

Numele şi prenumele ...............

Data ....................

FIŞĂ DE LUCRU

M₂- Organizarea activităţii unităţilor de alimentaţie şi turism

CLASA A –IX- A

I. Completaţi următorul rebus şi identificaţi cuvântul de pe verticală. (4,5 pct.)

1.
	2.
		3.
			4.
	5.
	6.
7.

Structură de primire turistică destinată să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote;
Unitate de alimentaţie ce desface cu preponderenţă băuturi;
Cameră cu pat individual;
Structură de cazare aflată la intrarea/ieşirea din oraş, sau de-a lungul arterelor intens circulate;
Spaţiu hotelier rezervat clientelei;
Piscina,terenul de sport sunt spaţii de…..
Spaţiu de producţie rezervat pregătirii preparatelor reci.

II. În coloana A sunt prezentate diferite categorii de spaţii, iar în coloana B, diferite componente ale acestora. Stabiliţi corelaţiile dintre diferitele categorii de spaţii şi componentele acestora.

(3,5 pct.)

1. spaţii de folosinţă comună exterioară a. braserie

2. spaţii de folosinţă comună interioară b. garsonieră

3. spaţii de cazare c. sală polivalentă

4. spaţii de alimentaţie d. centrală termică

5. spaţii de producţie e. holul recepţiei

6. spaţii anexe f. acces auto şi pietonal

7. spaţii tehnice g. spălătorie

h. biroul trafic accesorii

i. depozite de mărfuri

Rezolvare:		Punctaj realizat:
I.
II. 1. – 2. – 3. – 4. – 5. – 6. – 7. -	Din oficiu : 2 pct.
	Total:

duminică, 17 octombrie 2010

Proprietatile laptelui

Proprietăţile senzoriale al laptelui

Aspect - culoare

Laptele de vacă trebuie să se prezinte ca un lichid opac , cu consistenţă normală şi culoare alb-gălbuie .

Coloraţia gălbuie este datorată unui conţinut mai mare de grăsime şi prezenţei pigmenţilor carotenoizi din anumite furaje (porumb , morcov , etc.) cu care a fost hrănit animalul .

Laptele smântânit are o culoare albă cu nuanţă albăstruie datorită pigmenţilor din grupa flavonelor .

Culorile anormale de roz , roşu , albastru , galben sunt rezultatul dezvoltării unor microorganisme de infecţie care secretă pigmenţi caracteristici .Culoarea roşie se datorează uneori prezenţei sângelui în lapte , provenit de la un uger bolnav .

Gustul şi mirosul

Laptele proaspăt trebuie să aibă gust dulceag şi aromă plăcută specifică , dar foarte puţin pronunţată .

Laptele împrumută uşor mirosuri străine din mediul înconjurător (de grajd , etc.) dacă mulsul nu s-a făcut în condiţii igienice . Anumite mirosuri străine pot proveni de la unele nutreţuri ca : trifoi , varză , etc.

Prin păstrare , laptele capătă miros şi gust acrişor , cu atât mai intens cu cât este mai vechi . De asemenea laptele mai poate prezenta miros şi gust de rânced , de seu , datorită oxidării grăsimii .

Apariţia însă în lapte a unor mirosuri şi gusturi străine este , de cele mai multe ori, urmarea activităţii diferitelor microorganisme de infecţie , provenite de la animalul bolnav sau din mediul înconjurător ; în acest caz laptele este impropriu consumului .

Proprietăţile fizice ale laptelui

Densitatea relativă

Densitatea laptelui reprezintă raportul dintre greutatea laptelui la temperatura de 20⁰C şi greutatea aceluiaşi volum de apă la temperatura de 20⁰C .

Densitatea laptelui este influenţată de conţinutul în substanţă uscată ; ea variază foarte puţin cu rasa , vârsta sau hrana animalului .

Densitatea laptelui este cuprinsă între 1,029 şi 1,033 cu o valoare medie de 1,030. Densitatea laptelui este condiţionată de raportul ce există între concentraţia laptelui în substanţe solide negrase şi grăsime ; ea variază în raport direct cu conţinutul de proteine, lactoză , săruri şi în raport invers cu conţinutul de grăsime .

Vâscozitatea este proprietate inversă fluidităţii . Viscozitatea laptelui este mai mare decât a apei şi variază în funcţie de compoziţia lui , gradul de diviziune a globulelor de grăsime , variaţiilor de temperatură , etc .

Vâscozitatea laptelui joacă un rol important în procesul de smântânire , prin rezistenţa pe care o opune ridicării la suprafaţă a globulelor de grăsime în timpul centrifugării .

Punctul de fierbere al laptelui la presiunea atmosferică este mai ridicat decât al apei (100,55⁰C) datorită substanţelor dizolvate în lapte (lactoză , săruri minerale) .

Punctul de congelare (sau punctul crioscopic) al laptelui variază între –0,53⁰C şi

-0,58⁰C .

Indicele de refracţie se determină cu refractometrul ; în cazul unui lapte normal , indicele de refracţie este în medie , de 1,35 .

Aciditatea totală (aciditatea titrabilă) se stabileşte prin titrare cu o soluţie alcalină de hidroxid de sodiu , în prezenţa indicatorului fenoftaleină , exprimându-se în grade Thörner şi este cuprinsă în limitele 15-19⁰ T .

Analiza conservelor de fructe

Determinarea masei nete si a proportiei de fructe

1. La recipientele mici:

Recipientul bine sters in exterior se cantareste cu precizie de 1 g (m)

Se deschide apoi recipientul si intregul continut se desarta si se repartizeaza intr-un strat uniform pe un ciur, asezat deasupra unui vas tarat in prealabil, ale carui dimensiuni sa asigure prinderea cantitativa a lichidului scurs.

Ciurul trebuie sa fie din tesatura de sarma nr. 4 STAS 1077-67 (latura ochiului de 4 mm), sa aiba un diametru de 20 cm si un cadru metalic cu inaltimea de 10…15 cm.

Se lasa sa se scurga timp de 5 minute miscand ciurul, din cand in cand.

Se cantareste vasul cu lichid. De asemenea se cantareste recipientul dupa golire, spalare si uscare (m1).

Masa neta (m2) = m – m1

in care:

m – masa recipientului plin, in g,

m1 – masa recipientului gol, in g.

m2 – m3

% Continut de fructe = ──────100

in care:

m2 – masa neta, in g,

m3 – masa lichidului scurs, in g.

2. La recipientele mari:

Se cantaresc 5 recipiente. Se scurge lichidul timp de 15 minute si se cantareste din nou. Se golesc apoi recipientele, se curata in interior, se spala cu apa calda, se sterg cu o bicata de panza si se cantaresc. Se calculeaza masa bruta si masa unui recipient gol, ca medie a rezultatelor obtinute prin cantarirea celor 5 recipiente.

Masa neta (m2) = m – m1

in care:

m – masa recipientului plin, in kg,

m1 – masa recipientului gol, in kg.

m1 – m4

% Continut de fructe = ──────100

in care:

m1 – masa recipientului gol, in kg,

m2 – masa neta, in kg,

m4 – masa recipientului dupa scurgerea lichidului, in kg.

Marmelada

MARMELADA

Marmelada se prepara din fructe proaspete sau conservate si zahar, in proportii stabilite, fierte pana la consistenta corespunzatoare gelificarii.

Fructele proaspete sau pulpele folosite la fabricarea marmeladei sunt: mere, pere, gutui, prune, caise, zarzare, piersici, visine, cirese, corcoduse, zmeura, mure, affine, coarene, fragi, struguri.

Dupa felul si compozitia amestecului de fructe, marmelada se imparte in trei tipuri:

Marmelada superioara – dintr-un singur fruct din grupa: zmeura, mure, affine, caise, piersici, visine, coarne, fragi, struguri.

Marmelada speciala – cu 70% fructe commune si 30% unul din fructele aratate la marmelada superioara.

Marmelada amestec – cu maximum 70% mere si pere, iar restul de 30%este format din alte fructe.

Conditiile cerute materiei prime: fructele sa fie sanatoase, in stadiul de maturitate. Nu se admit la receptie fructe putrede, mucegaite, strivite sau murdare.

Pulpele sau marcul de fructe trebuie sa fie bine conservate, cu extract refractometric corespunzator, fara amestec de corpuri straine.

In cazul cand fructele bogate in pectina lipsesc, ele se pot inlocui prin extracte pectice sau pectina.

Dieta Catalin Crisan.Foarte la moda.

Dieta Catalin Crisan: 15 kg in prima luna

Avantaje:
Teoretic, poti sa mananci atat cat vrei din alimentele permise, in anumite perioade
Ai la dispozitie un Forum dedicat, unde poti cere parerea membrelor care tin in acest moment dieta si iti poti compara rezultatele

Dezavantaje:
Dieta propune o plaja foarte restransa de alimente, putand crea dezechilibre (mai ales in primele 2 saptamani ale acesteia)

Rezultate:
Daca respecti dieta propusa, poti slabi pana la 15 kilograme in prima luna, si pana la 25 la finele celei de-a doua luni.

Alimente interzise:
Fructe: banane, struguri, prune, pere, mango, avocado, fructe uscate;
Legume: cartofi, linte, porumb, mazare;
Seminte: nuci, alune, fistic, seminte;

Alimente recomandate:
Legume: varza, conopida, brocolli, gogonele, vinete, castraveti, fasole verde, ardei, salata, spanac;

Lactate proaspete: lapte, lapte batut, sana, kefir, cas dulce, urda, branza de vaci
Lactate fermentate: telemea, cascaval, branza topita, branza burduf, branza cu mucegai
Lactate nefermentate: mozzarella, cas

Obligatoriu, hidratarea!

Se consuma 2 l de apa plata si ceaiuri si o cafea fara zahar.

Alte recomandari

Este important sa iti imparti alimentele in 5 mese, pe care sa le iei de-a lungul zilei. Astfel vei reusi sa slabesti mult mai mult decat atunic cand ai 2 sau 3 mese, zilnic.

Perioada 1/ 14 zile - Se consuma exclusiv proteine: carne, mezeluri, oua si lactate

Carnea poate fi de orice tip (peste, pui, curcan, vita, inclusiv organe) si trebuie gatita fara ulei (fiarta, fripta, cuptor). Se mananca in orice cantitate.

Mezelurile (mai putin cele grase de porc) se mananca in orice cantitate.

Oua: 2 oua fierte tari, zilnic.

Branza: 100 g, zilnic.
Suplimentar de mananca 1 lamaie zilnic.

Perioada 3/ 13 zile - Se adauga legumele si fructele la meniul zilnic

3 zile/ Carne de orice tip, mezeluri (mai putin cele grase de porc), 1 ou (fiert tare), 100 g branzeturi fermentate.
Se adauga zilnic o masa cu legume verzi.
Lamaia se mananca o data la doua zile (1 zi da, 1 zi nu)

1 zi/ Legume exclusiv.
1 zi/ Lactate proaspete.
1 zi/ Legume exclusiv.
1 zi/ Lactate proaspete.
1 zi/ Legume exclusiv.
1 zi/ Fructe proaspete.

3 zile/ Carne de orice tip, mezeluri (mai putin cele grase de porc).

1 zi/ Legume exclusiv.

Perioada 3/ 14 zile – Predomina proteinele, zilele sunt altfel organizate

3 zile/ 2 oua pe zi, 50 g branzeturi fermentate.
Se adauga zilnic doua mese cu legume verzi.

1 zi/ Carne exclusiv
1 zi/ Carne, mezeluri.
1 zi/ Carne, mezeluri, 1 ou fiert.
1 zi/ Carne, 1 ou, 50 g branzeturi fermentate.
1 zi/ Carne exclusiv

3 zile/ 2 oua pe zi, 50 g branzeturi fermentate.
Se adauga zilnic doua mese cu legume verzi.

3 zile/ Carne, mezeluri.

Perioada 4/ 15 zile – Se adauga fructele si legumele meniului zilnic

2 zile/ 2 mese de fructe, 2 mese de legume.
1 zi/ Lactate proaspete exclusiv.
2 zile/ 2 mese de fructe, 2 mese de legume.
3 zile/ Carne, mezeluri.
2 zile/ 2 mese de fructe, 3 mese de legume.
1 zi/ Lactate proaspete exclusiv.
2 zile/ 2 mese de fructe, 3 mese de legume.
2 zile/ Carne, mezeluri.

Perioada 5/ 10 zile – Se mananca exclusiv proteine

1 zi/ Carne exclusiv.
1 zi/ Carne, mezeluri.
1 zi/ Carne, mezeluri, 1 ou.
1 zi/ Carne, 1 ou, 50 grame branzeturi fermentate.
1 zi/ Carne exclusiv.
1 zi/ 2 oua fierte tari, 100 g branzeturi nefermentate.
1 zi/ 1 ou fiert tare, 200 g branzeturi nefermentate.
3 zile/ Carne, mezeluri.

Perioada 6/ 17 zile – Se adauga fructele, legumele, pestele

4 zile/ 2 mese fructe, 2 mese legume.
5 zile/ Carne si peste, 1 masa legume.
4 zile/ 100 g branzeturi nefermentate, 2 mese legume.
3 zile/ Carne exclusiv.
1 zi/ Fructe.

Perioada 7/ 14 zile

5 zile/ 2 mese fructe, 2 mese legume, lactate proaspete 400g , branzeturi nefermentate 100 g.
1 zi/ Carne exclusiv.
1 zi/ Carne, 1 ou, 50 g branzeturi fermentate.
2 zile/ Carne exclusiv.
1 zi/ Carne, 1 ou, 50 g branzeturi fermentate.
1 zi/ Carne exclusiv.
3 zile/ 2 mese fructe, 2 mese legume.

Perioada 8/ 37 zile

1 zi/ Lactate exclusiv.
2 zile/ 2 mese fructe, 3 mese legume.
3 zile/ Carne exclusiv.
3 zile/ 100 g branzeturi nefermentate, 2 mese legume, 2 oua.
3 zile/ Carne exclusiv.
1 zi/ Legume exclusiv.
1 zi/ Fructe exclusiv.
1 zi/ Lactate exclusiv.
1 zi/ Legume exclusiv.
1 zi/ Fructe exclusiv.
3 zile/ Carne exclusiv.
17 zile/ 2 mese fructe, legume nerestrictiv, lactate proaspete 350g (dintre care 200 g iaurt sau lapte). La pranz se mananca 1 portie carne.

Perioada 9/ 6 zile

6 zile/ 2 mese fructe, legume nerestrictiv, lactate proaspete 350g (dintre care 200 g iaurt sau lapte), 50 g branzeturi fermentate, 100 g mezeluri. La pranz se mananca 1 portie carne.

Se introduc in alimentatie si elementele interzise initial: orez, gris, paste, porumb, cartof, fasole uscata, mazare, paine.

Perioada 10/ 32 zile

32 zile/ 2 mese fructe (+struguri), legume nerestrictiv, lactate proaspete 350g (dintre care 200 g iaurt sau lapte), 50 g branzeturi fermentate, 100 g mezeluri. La pranz se mananca 1 portie carne sau 1-2 oua fierte.

Ca si in perioada anterioara, se pot consuma elementele interzise initial: orez, gris, paste, porumb, cartof, fasole uscata, mazare, paine.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Planificare dirigenţie

http://www.tvet.ro/

Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu”

Piatra Neamţ,jud.Neamţ Aviz director,

Aria curriculară: Consiliere şi orientare

Diriginte: prof. ing. Pavel Anca

Clasa: a XI-a Ba.c., nivel 2 de calificare

Domeniul: Industrie alimentară Aviz responsabil comisie metodică

Nr. ore/an: 29 (1 oră/săpt. X 29 săpt.)

Anul scolar: 2010/2011

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

CONSILIERE SI ORIENTARE

Nr. crt.	Componenta	Subcomponenta	Competenţe	Nr.de ore
Nr. crt.	Componenta	Subcomponenta	Competenţe	sem I		sem II
0.	1.	2.	3.	4.		5.
1	Autocunoaştere şi dezvoltare personală	1.1 Autocunoaştere 1.2 Managementul resurselor personale 1.3 Dezvoltarea personalităţii elevului	1.1.1 Formarea si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere; 1.2.1 Sa identifice si sa gaseasca solutii pentru nevoile personale 1.2.2 Sa-si asume raspunderea si sa aiba initiativa personala; 1.2.3 Sa cunoasca si sa respecte normele si valorile grupului; 1.2.4 Sa-si formeze si sa-si dezvolte capacitatea de organizare a clasei 1.3.1 Dezvoltarea capacitatii de valorificare maxima a potentualului propriu	- 1 1		1 1 1
0.	1.	2.	3.	4.		5.
2	Comunicare si abilităţi sociale	2.1 Abilităţi sociale 2.2 Familia	2.1.1 Să cunoască şi să respecte normele şi valorile grupului; 2.1.2 Formarea conduitei participarii la viata sociala, cultivarea tolerantei; 2.1.3 Armonizarea si exersarea propriului sistem de valori in acord cu cel social; 2.2.1 Sa descrie evenimentele marcante din propria familie; 2.2.2 Sa cunoasca rolul familiei in formarea si dezvoltarea personalitatii;	1 1		1 1
3	Managementul informaţiilor şi învăţării	3.1 Managementul informaţiilor 3.2 Managementul învăţării	3.1.1 Realizarea unei campanii publicitare pentru un produs, un serviciu, o persosna, un post, etc.; 3.1.2 Cunoasterea atitudinii verbale sau nonverbale in strategia invatarii; 3.1.3 Folosirea dictionarului, sporirea expresivitatii in limbaj; 3.1.4 Formarea deprinderilor de a utiliza informatiile referitoare la produsele si serviciile de care beneficiaza; 3.2.1 Sa receptioneze regulamentul scolar; 3.2.2 Sa-si insuseasca cerintele regulamentului scolar; 3.2.3 Stimularea motivatiei invatarii continue in scopul dezvoltarii propriei carierei	2 2		1 1
4	Planificarea carierei	4.1 Planificarea şi dezvoltarea carierei	4.1.1 Formarea si dezvoltarea capacitatii decizionale; 4.1.2 Dezvoltarea abilitatilor de informare privind cariera;	1		2
0.	1.	2.	3.	4.		5.
		4.2 Marketing personal 4.3 Piaţa muncii	4.2.1 Ierarhizarea dupa evaluarea absentelor, notelor si disciplinei; 4.2.2 Formarea capacitatilor de sustinere adecvata a drepturilor proprii; 4.2.3 Sa aprecieze obiectiv propriul statut social; 4.3.1 Descrierea posibilitatilor de afacere pe plan local; 4.3.2 Stabilirea pasiunilor si argumentarea necesitatilor lor 4.3.3 Identificarea unui posibil viitor loc de munca in domeniul de pregatire	2 2	2 2
5	Calitatea stilului de viată	5.1 Calitatea vieţii personale 5.2 Calitatea relaţiilor sociale si a mediului de muncă	5.1.1 Constituirea unui model de viata bazat pe valori umane; 5.1.2 Delimitarea normelor de politete in diferite situatii; 5.1.3 Sa demonstreze necesitatea manierelor in viata de zi cu zi; 5.1.4 Sa prezinte modul personal de raportare la evenimentele scolare 5.1.5 Dezvoltarea exigentelor in selectia bunurilor si a serviciilor; 5.2.1 Exemplificarea sarcinilor si distribuirea lor organizatorilor; 5.2.2 Evidentierea rolului individului in societate; 5.2.3 Identificarea cauzelor ce duc la aparitia conflictelor;	2 2	2 2

TEMATICA ORELOR LA DIRIGENŢIE

SEMESTRUL I, Anul şcolar 2010/2011

CLASA a XI-a B a.c.

Nr. crt.	ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ	OBS. S₈,S₉,S₁₀ –PRACTICĂ COMASATĂ
Nr. crt.	ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ		1	2	3	4	5	6	7	11	12	13	14	15	16	17	18
1.	Analiza situatiei la invatatura, frecvenţa şi purtare, din clasa a X-		*
2.	Funcţia – privilegiu sau responsabilitate							*
3.	Egocentrismul şi spiritul de echipa					*
4.	Idealuri şi aspiraţii									*
5.	Proba de autocunoastere prin intermediul colegilor			*
6.	Legea – temeiul democratiei															*
7.	Echilibrul dintre om si natura											*
8.	Notiuni de legislatie rutiera						*
9.	Despre profesia de pompier												*
10.	Riscul nuclear																*
11.	Rolul juridicului în educaţie														*
12.	Consecinţele implicării juridice în societate										*
13.	Interesul şi acţiunile dezinteresate				*
14.	Să înţelegem folclorul şi portul românesc													*
15.	Sănătatea personală şi de grup								*

Diriginte,

Prof. ing. Pavel Anca

TEMATICA ORELOR LA DIRIGENŢIE

SEMESTRUL II, Anul şcolar 2010/2011

CLASA a XI-a B a.c.

Nr. crt.	ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ	OBS. S₃₃,S₃₄,S₃₅,S₃₆ –PRACTICĂ COMASATĂ
Nr. crt.	ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ		19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30	31	32
1.	Informare despre HIV / SIDA		*
2.	Munca în echipă: avantaj sau dezavantaj							*
3.	Scrisoarea de prezentare; CV-ul					*
4.	Să renunţăm la cuvintele dure									*
5.	Deprinderi de învăţare, deprinderi de muncă			*
6.	Alfabetul circulaţiei rutiere											*
7.	Drepturile consumatorului						*
8.	Cum alegem un produs de calitate												*
9.	Arta convieţuirii civilizate								*
10.	Ce este traficul de persoane														*
11.	Violenţa şi urmările ei										*
12.	Ambientul clasei				*
13.	Spiritul de solidaritate													*
14.	Încheierea situaţiei şcolare anuale															*

Diriginte,

Prof. ing. Pavel Anca

Colegiul Tehnic “Gheorghe Cartianu” Piatra Neamţ,jud.Neamţ

Aria curriculară: Consiliere şi orientare

Diriginte: prof. ing. Pavel Anca

Clasa: a XI-a Ba.c., nivel 2 de calificare

Domeniul: Industrie alimentară

Planificarea activităţilor extraşcolare

An şcolar 2010 – 2011

Luna	Activitatea	Responsabili
SEPTEMBRIE	Acţiune de ecologizare „Lets do it Romania” - deplasare în comuna Pîngăraţi-	- Conducerea şcolii - Dirigintele
OCTOMBRIE	Vizionarea de spectacole de teatru -vizionare Casa de Cultură–	- Dirigintele - Elevii
NOIEMBRIE	Participarea la actiuni caritabile -vizite la case de copii din Piatra Neamţ–	- Dirigintele - Elevii
DECEMBRIE	1 decembrie-Sunt roman de vita veche - participarea la evenimentele organizate la Casa de cultură-	- Dirigintele
IANUARIE	Luceafarul poeziei romanesti - participarea la evenimentele organizate la Bbiblioteca Judeţeană G.T.Kirileanu-	- Dirigintele - Elevii
FEBRUARIE	Sporturi de iarnă - locul de desfăşurare:pârtia de ski şi de sănii	- Dirigintele - Elevii
MARTIE	Simfonia primaverii - plimbări în Ştrandul Municipal şi împrejurimi–	- Dirigintele - Elevii
APRILIE	Traditii de Paste - vizită la târguri de profil-	- Dirigintele - Elevii
MAI	Excursie	- Dirigintele - Elevii - Părinţii

Deşi mai stau puţin la şcoală am realizat şi o planificare pentru orele de dirigenţie.

Sper să vă fie de folos.

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Ce mai mancam?

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

PRODUSE REALIZATE DE CARTIENI

sâmbătă, 30 octombrie 2010